Azi, iubitul meu mi-a zis că vrea să ne despărțim. Mi-a comunicat și motivul: are pe alta!

-Și ăsta e motiv să ne despărțim? l-am întrebat

-Îmi pare rău, nu pot continua așa, cu amândouă – a zis el

-De cât timp vă vedeți?

-De mult. Nici nu mai știu.

-Vă potriviți? Vă place să faceți dragoste?

-Nu! Nu prea facem. O dată, de două ori pe an dacă facem, cel mult. Că o doare capul, că se trezește devreme… Știi cum e.

-Cine e ciudata asta?

-Nevastă-mea.

-Aaa, ești însurat?

-Da.

-Mă, tu ai luat-o razna? Ăsta e motiv să te desparți de mine, că ești însurat?

-Adică nu te deranjează?

-Deloc! Copii aveți?

-Trei.

-Să vă trăiască! Îmi plac copiii. Cu soacră-ta cum te înțelegi?

-Perfect! Stă cu noi.

-Păi și atunci de ce să ne despărțim, dacă toate merg atât de bine?

-Fă, tu faci mișto de mine?

-Nu, fraiere. Cum să fac mișto? Nu mi-o prezinți și mie pe nevastă-ta?

-Cum adică? De ce?

-Să văd dacă ne potrivim. Dacă e genul meu, dacă sunt genul ei.

-Fă, acum chiar faci mișto.

-Poate putem locui împreună toți trei. Mă rog, și copiii.

-Unde???

-La voi. Crezi că o să mă placă?

-Cine, copiii?

-Soacră-ta.

-Cum să te placă soacră-mea?

-Ce zodie e?

-Fecioară.

-O să mă placă! Fecioarelor le plac întotdeauna ginerii curvari și iubitele lor din afara căsătoriei.

S-a cărat supărat. Tot el supărat. Că l-am luat la mișto. Că niciodată nu sunt serioasă. Dar măcar i-am dat un motiv mai bun să mă lase: că nu sunt serioasă. Nu sunt. Era el și pentru mine…