“-Mi s-a propus să cumpăr un apartament în Tenerife. Apartamentul e pe malul apei, are 100 mp, însă are o problemă cu prețul: costă doar 90.000 de euro. Am vrut să îl rog pe vânzător să îmi ceară măcar 100.000, ca să nu râdă rudele de mine. La 90.000, nu găsești în București apartament cu suprafața aia. La Cluj găsești, dar nu are tavan și doar pereții îi lipsesc.

M-am dus în Tenerife să vizionez apartamentul, dar nu m-a convins. Era chiar la malul apei, nu la două stații de autobuz distanță, așa cum sunt în București apartamentele “situate aproape de metrou”. O altă chestie ciudă, care mi-a dat de gândit, a fost strada de acces: puteau trece în același timp două mașini venind din sensuri opuse fără să fie nevoie de scandal între șoferi. Dar cea mai dubioasă chestie a apărut când mi s-au arătat actele: construcția avea toate avizele. Ceva greu acceptat pentru mine. Cum adică, dai 90.000 pe un apartament de 100 mp în Tenerife, situat pe malul apei, și stai liniștit în balcon, uitându-te la valuri, în loc să pierzi ani de zile prin instanțele de judecată?”