Panică pe litoralul grecesc! Un pește-iepure și-a rupt dinții după ce a încercat să muște un român intrat în mare îmbrăcat într-o armură medievală. La Biologii cercetează acum dacă specia va evita de acum înainte litoralul grecesc sau doar turiștii români care par gata să pornească într-o cruciadă.

După atâta entuziasm politic, unii sunt gata să anunțe deja noua conducere a țării: Ancuța Alexandrescu la Cotroceni și Olguța Vasilescu la Palatul Victoria. Una ar conduce România din studio, cealaltă din conferințe de presă, iar ședințele de guvern s-ar ține, probabil, între două intervenții televizate. Programul de guvernare ar fi simplu: cine pune întrebări incomode este declarat răuvoitor, iar cine aplaudă primește dreptul la încă o ediție specială.

România mai bifează un titlu european: campioană la sărăcire. Dacă ar exista o Olimpiadă a golirii buzunarelor, am urca pe podium înainte să înceapă proba. Salariul intră în cont dimineața și până seara este deja amintire, iar coșul de cumpărături a ajuns un sport extrem. Singurul lucru care pare să crească mai repede decât prețurile este creativitatea politicienilor în a explica de ce, de fapt, trăim tot mai bine.

Zvonurile spun că Diana Șoșoacă și-ar fi găsit alesul: Vladimir Putin. Nunta ar avea loc, bineînțeles, într-o ceremonie unde invitații votează în unanimitate, iar cine lipsește este trecut automat pe lista de prezență. Cadoul preferat? Un glob pământesc cu granițe desenate în creion, ca să poată fi modificate la nevoie. Nașii încă nu au fost anunțați, dar se caută persoane care pot spune „Da!” fără să clipească și fără să pună întrebări cum ar fi “De ce e fereasta deschisă?”

Se spune că Klaus Iohannis s-ar întoarce oricând, însă a apărut o problemă majoră: cine plătește avionul? După atâtea deplasări la standard prezidențial, simpla idee a unui zbor obișnuit pare o austeritate greu de suportat. Contabilii statului au făcut calculele și au concluzionat că, deocamdată, e mai ieftin să-i trimitem o vedere. Dacă totuși insistă să revină, poate găsește o ofertă „low-cost”. Ar fi și aceasta o premieră demnă de intrat în manualele de administrație publică.

Marcel Ciolacu a cerut să fie desemnat premier încă o dată, pe principiul că, dacă un experiment nu a mers din prima, merită repetat până se obișnuiește lumea cu rezultatul. Susținătorii spun că experiența acumulată îl recomandă, iar criticii întreabă dacă experiența înseamnă neapărat și progres. Oricum, perseverența este de admirat: puțini au curajul să se vadă de două ori premieri fără nicio diplomă de bac.

Călin Georgescu și-ar fi scos vila la vânzare după ce, se pare, nici bugetul ceresc n-a mai făcut față vremurilor. Dacă până ieri toate succesele erau puse pe seama voinței divine, acum și reducerea veniturilor pare să fi venit tot „de Sus”. Gurile rele spun că, atunci când încasezi doar binecuvântări, banca insistă totuși să primească rate în lei, nu în revelații. Morala? Chiar și miracolele au nevoie, din când în când, de un plan financiar. Iar apa, hrana, energia costă.

Călin Georgescu și-ar face bagajele pentru Rusia, nu din motive materiale, ci dintr-o profundă fascinație pentru „înțelepciunea” locului. Spune că acolo adevărul vine direct de la sursă, iar realitatea are bunul-simț să nu contrazică narațiunea oficială. Prietenii susțin că va avea o adaptare ușoară: când convingerile întâlnesc propaganda, se creează instant o atmosferă de „acasă”. Singura dilemă rămâne dacă va învăța rusa sau va aștepta ca realitatea să înceapă să vorbească pe limba lui bătrână.

Performanțele nu mai sunt ce-au fost. De aproape doi ani, Anca Alexandrescu laudă AUR cu un asemenea entuziasm, încât unii au început să creadă că misiunea ei secretă este chiar compromiterea partidului. Numai că planul pare să fi eșuat: în loc să-l închidă prin prea multă promovare, AUR a rămas în picioare. Poate problema este că reclama, fie ea și exagerată, tot reclamă rămâne. Sau poate nici cele mai spectaculoase elogii nu pot produce efectul scontat atunci când realitatea insistă să strice scenariul.