Azi, iubitul meu mi-a zis că vrea să ne despărțim. Mi-a comunicat și motivul: are pe alta!
-Și ăsta e motiv să ne despărțim? l-am întrebat
-Îmi pare rău, nu pot continua așa, cu amândouă – a zis el
-De cât timp vă vedeți?
-De mult. Nici nu mai știu.
-Vă potriviți? Vă place să faceți dragoste?
-Nu! Nu prea facem. O dată, de două ori pe an dacă facem, cel mult. Că o doare capul, că se trezește devreme… Știi cum e.
-Cine e ciudata asta?
-Nevastă-mea.
-Aaa, ești însurat?
-Da.
-Mă, tu ai luat-o razna? Ăsta e motiv să te desparți de mine, că ești însurat?
-Adică nu te deranjează?
-Deloc! Copii aveți?
-Trei.
-Să vă trăiască! Îmi plac copiii. Cu soacră-ta cum te înțelegi?
-Perfect! Stă cu noi.
-Păi și atunci de ce să ne despărțim, dacă toate merg atât de bine?
-Fă, tu faci mișto de mine?
-Nu, fraiere. Cum să fac mișto? Nu mi-o prezinți și mie pe nevastă-ta?
-Cum adică? De ce?
-Să văd dacă ne potrivim. Dacă e genul meu, dacă sunt genul ei.
-Fă, acum chiar faci mișto.
-Poate putem locui împreună toți trei. Mă rog, și copiii.
-Unde???
-La voi. Crezi că o să mă placă?
-Cine, copiii?
-Soacră-ta.
-Cum să te placă soacră-mea?
-Ce zodie e?
-Fecioară.
-O să mă placă! Fecioarelor le plac întotdeauna ginerii curvari și iubitele lor din afara căsătoriei.
S-a cărat supărat. Tot el supărat. Că l-am luat la mișto. Că niciodată nu sunt serioasă. Dar măcar i-am dat un motiv mai bun să mă lase: că nu sunt serioasă. Nu sunt. Era el și pentru mine…