–

–

–

–

–

–

–

“- Tatăl meu a plâns ca un copil când i-a venit pensia calculată. 47 de ani a muncit, dar pensia i-a rămas la fel de mică. M-a pus să merg să văd dacă a fost corect recalculată. Bineînțeles că nu era corect calculată: i-au greșit la puncte. Am stat la o coadă de câteva ore ca să mi se spună asta. A doua zi l-am adus ca să își pună semnătura pe acea cerere de recalculare. Umulință și neputință, dar și resemnare.”

Păi da. Totuși, cum s-ar putea face o recalculare sau orice tip de socoteală simplă și conducerea unuia care nu e în stare să arate că are diplomă de bac?

M-am urcat mai devreme într-un taxi și, după nici 50 de metri, taximetristul a început:

– Ce contează, dom’le, nota la bac? Eu am luat bacul cu 6 și uite, m-am descurcat, am ajuns ditamai taximetristul. Alții au luat cu 10 și au ajuns rău: muncesc pe afară la cărat roaba. Eu cu Ciolacu votez, că e băiat deștept. A luat cât trebuia, nici să nu plece la roaba afară, dar nici să nu rămână covrigar la Buzău. Vă deranjează manelele?

– O mămică din România care e stabilită în Anglia a încercat să ducă un cadou doamnei învățătoare la deschiderea anului școlar. Nimic exagerat: un buchet de flori. A fost sfătuită să nu mai facă asta, pentru că va fi reclamată la poliție. Pentru tentativă de mituire. Așa e în alte țări: orice atenție, oricât de mică, poate fi socotită o încălcare a legii. E drept, la ei nici nu merge învățământul ca la noi. Nu duduie. Drept dovadă că noi emigrăm acolo, nu ei aici.